Hoya verticillata «Nganjuk» — O formă locală remarcabilă provenită de pe versanții muntelui Wilis din Java de Est, Indonezia! Frunze mari, groase, cu nervuri proeminente, pete argintii și margini întunecate distinctive (cunoscute și sub numele de „Black Margin”). Produce ciorchini densi de flori cremoase, în formă de stea, cu parfum dulce care se intensifică seara. Ușor de îngrijit, cu obicei de cățărare sau târâre. Perfect pentru coșuri suspendate sau suporturi de cățărare. Non-toxic pentru animale de companie!
Înălțime aprox. plantă (cu tot cu ghiveci): 10 cm
Stadiu înflorire: Fără flori
Hoya verticillata «Nganjuk» este o varietate regională remarcabilă de Hoya verticillata, originară din regiunea Nganjuk din Java de Est, Indonezia — o zonă cu temple antice, păduri tropicale și versanții vulcanici ai Muntelui Wilis. Această varietate locală a captat atenția colecționarilor cu frunzele sale mari și impresionante, cu nervuri proeminente, modele argintii și margini întunecate distinctive, care i-au adus numele alternativ de „Black Margin” (margine neagră). Urban Jungle o descrie ca „o varietate frumoasă și rară din genul Hoya, care impresionează prin frunzele sale unice și natura ușor de îngrijit”. În timp ce Hoya verticillata standard este deja admirată pentru florile sale parfumate și adaptabilitate, forma Nganjuk adaugă un frunziș spectaculos care se remarcă chiar și atunci când planta nu este în floare. Aceasta este o Hoya care combină specificitatea geografică cu un impact vizual autentic.
Specia Hoya verticillata a fost descrisă pentru prima dată de George Don în 1837 și este originară dintr-o zonă vastă din Asia de Sud și de Sud-Est. Potrivit Kew's Plants of the World Online (POWO), distribuția se întinde de la subcontinentul indian, prin sudul Chinei, până în Malesia de Vest și Centrală. Forma „Nganjuk” provine în mod specific din Regiunea Nganjuk din provincia Java de Est, Indonezia. Unsolicited Plant Talks notează: „Hoya verticillata (Nganjuk) este originară din pădurile tropicale din apropierea Munților Wilis din Java de Est.” Muntele Wilis este un masiv vulcanic solitar care se ridică la 2.563 de metri, înconjurat de păduri virgine care adăpostesc floră protejată, inclusiv orhidee și edelweiss colorat. Regiunea Nganjuk se află pe versanții muntelui, o zonă bogată în ruine de temple din era Majapahit și inscripții antice — o origine potrivită pentru o plantă cu o prezență atât de distinsă. Numele „verticillata” se referă la dispunerea frunzelor în verticile caracteristice speciei, din latinescul „verticillatus” care înseamnă dispus în verticile.
Frunzele formei Nganjuk sunt remarcabil de mari, groase și aspre — tipice pentru Hoya verticillata, dar cu caracteristici distinctive care diferențiază această formă locală. Urban Jungle le descrie astfel: „Frunzele sunt mari, groase și aspre... ovale până la alungite și au o culoare de bază verde închis, acoperită cu pete argintii-cenușii. Aceste pete, care fac ca frunza să pară aproape acoperită de picături de rouă, conferă plantei efectul caracteristic de „stropi”. Unsolicited Plant Talks adaugă că varietatea este „admirată pentru frunzele sale mari, conice, cu nervuri proeminente și ridicate, adesea prezentând un model de stropi care sporește atractivitatea sa vizuală”. Caracteristica definitorie care distinge forma Nganjuk este tendința de a dezvolta margini întunecate în jurul marginilor frunzelor — de aici și numele său alternativ „Hoya verticillata «Black Margin»”. Bolang Plant Garden notează: „Are nervuri ale frunzelor care par puternice, iar marginile negre din jurul lor adaugă frumuseții perfecte a frunzelor”. Fiecare frunză este unică prin modelul său splash, creând un interes vizual în întreaga plantă.
La fel ca toate formele Hoya verticillata, varietatea Nganjuk produce flori parfumate, în formă de stea, caracteristice speciei. Urban Jungle le descrie astfel: „În condiții optime, planta dezvoltă flori frumoase, în formă de stea, în umbele dense. Aceste flori sunt de obicei de culoare alb crem până la ușor roz și emană un parfum plăcut și dulce, care se intensifică seara.” Specia poate produce până la 40 de flori puternic parfumate pe umbelă, potrivit Tropics@Home. Monaco Nature Encyclopedia notează că inflorescențele umbelelor pot conține „chiar și 70 de flori” la exemplarele bine crescute, fiecare floare durând aproximativ 5 zile. Parfumul este remarcabil — dulce și intensificându-se după apusul soarelui, evoluat pentru a atrage polenizatorii nocturni în habitatul nativ al plantei, pădurea tropicală. Planta înflorește din nou din pedunculi persistenți (tulpini de flori), care nu trebuie îndepărtați niciodată după înflorire.
Obiceiurile de creștere sunt cele ale unei epifite cățărătoare sau târâtoare, tipice speciei. Urban Jungle notează: „Frunzele cresc pe tulpini puternice, cățărătoare, care permit plantei să se încolăcească de-a lungul suporturilor de cățărare sau a altor plante. Acest lucru face ca Hoya Verticillata sp. Nganjuk Splash să fie deosebit de potrivită pentru ghivece suspendate sau suporturi de cățărare.” Unsolicited Plant Talks descrie creșterea ca fiind „lentă, dar constantă”, menționând că „aspectul unic o face o varietate foarte dorită în rândul colecționarilor”. În habitatul său natural, lângă Munții Wilis, planta crește ca epifită, atașându-se de copaci și absorbind nutrienți din aer în condiții de pădure caldă și umedă. Acest obicei de creștere adaptabil se traduce bine în cultivarea în interior, unde planta poate fi expusă în coșuri suspendate, lăsată să se întindă de pe rafturi sau crescută pe suporturi.
Cerințe de îngrijire:
Informații botanice: Familie: Apocynaceae (subfamilia Asclepiadoideae) | Gen: Hoya | Specie: Hoya verticillata (Vahl) G.Don (1837) | Varietate/Formă: „Nganjuk” (formă locală din Java de Est, cunoscută și sub numele de „Black Margin”) | Sinonime: Hoya acuta Haw., Hoya parasitica (Wall. ex Hornem.) Wight | Denumiri comune: Plantă de ceară, Floare de ceară, Floare de porțelan, Hoya cu margini negre | Tip: Plantă epifită cățărătoare/plante agățătoare | Areal de origine: Regiunea Nganjuk, Java de Est, Indonezia (în apropierea Muntelui Wilis); arealul speciei se întinde de la subcontinentul indian până în sudul Chinei și vestul și centrul Malesiei | Zona: USDA 10-12 (cultivare în interior în climat temperat) | Înflorire: Alb crem până la roz pal, în formă de stea, până la 40-70 de flori pe umbelă, puternic parfumată (dulce, intensificându-se seara), primăvara-vara | Rată de creștere: Lentă până la moderată
Lungime: 10 cm
Greutate (kg): 0.1 Kg
Denumire: Hoya
Diametru: 6 cm
Cerințe lumină: Partial umbra
Tip plantă: Decorative
Utilizare: Interior
Tip suport: Ghiveci
Da — aceste denumiri sunt considerate acum sinonime pentru aceeași specie. Kew's Plants of the World Online listează Hoya acuta și Hoya parasitica printre peste 30 de sinonime pentru Hoya verticillata. Confuzia taxonomică a apărut deoarece această specie extrem de variabilă a fost descrisă de mai multe ori de către diferiți botanici din vasta sa arie geografică — de la India, prin Asia de Sud-Est, până în Filipine. Denumirea acceptată astăzi este Hoya verticillata (Vahl) G.Don. Formele regionale precum „Nganjuk” sunt variante specifice localității în cadrul acestei specii răspândite, apreciate de colecționari pentru caracteristicile lor distinctive și originea geografică documentată.
Hoya verticillata este foarte variabilă, cu multe forme și soiuri regionale. Forma Nganjuk se distinge prin: (1) frunze mari și groase, cu nervuri proeminente, (2) pete argintii pe suprafața frunzelor și (3) margini întunecate distinctive, care îi conferă numele alternativ „Black Margin” (margine neagră). Alte soiuri verticillata includ „Splash” (pete argintii fără margini întunecate), „Albomarginata” (frunze cu margini albe), „Variegata” (variegare galbenă/crem), „Lampung” (din Sumatra, cu flori cu nuanțe purpurii) și „Lavia” (un alt cultivar rar). Toate au în comun florile parfumate caracteristice speciei, dispunerea frunzelor în verticile și cerințe similare de îngrijire, dar diferă în ceea ce privește aspectul frunzelor și originea regională.
Pentru a încuraja înflorirea: asigurați lumină puternică, indirectă — acesta este cel mai important factor pentru înflorirea Hoya. Mențineți planta oarecum legată de rădăcini, deoarece Hoyas înflorește mai ușor când rădăcinile sunt constrânse. Mențineți temperaturi calde (peste 15 °C) și umiditate adecvată. Nu îndepărtați niciodată tulpinile vechi ale florilor (pedunculi) — planta înflorește din nou din aceleași muguri an după an. În timpul primăverii și verii, hrăniți planta la fiecare 2-4 săptămâni cu un îngrășământ echilibrat sau care stimulează înflorirea. Unsolicited Plant Talks menționează că forma Nganjuk are „o creștere lentă, dar constantă” — este nevoie de răbdare, dar recompensa este reprezentată de ciorchini de până la 40-70 de flori parfumate pe ciorchine.
Modelul argintiu este cel mai vibrant în condiții de iluminare adecvate. Urban Jungle recomandă „o locație luminoasă, cu multă lumină indirectă” pentru a menține petele decorative. Lumina inadecvată poate face ca modelul să pară mai puțin pronunțat. Asigurați-vă că îngrijiți planta în mod constant: umiditate stabilă în jur de 60%, udare adecvată (lăsând substratul să se usuce ușor între udări) și hrănire regulată în timpul sezonului de creștere. Modelul argintiu este genetic și va fi prezent pe toate frunzele, dar condițiile optime îi scot în evidență frumusețea. Fiecare frunză va avea un model argintiu unic — această variație este normală și adaugă un plus de farmec plantei.
Această formă locală provine din Regiunea Nganjuk din provincia Java de Est, Indonezia. Unsolicited Plant Talks menționează că este „originară din pădurile tropicale din apropierea Munților Wilis din Java de Est”. Muntele Wilis este un masiv vulcanic care atinge 2.563 de metri, înconjurat de păduri virgine. Denumirea alternativă „Black Margin” se referă la tendința acestei forme de a dezvolta margini întunecate în jurul frunzelor în anumite condiții de creștere. Bolang Plant Garden o descrie astfel: „Are nervuri ale frunzelor care par puternice, iar marginile negre din jurul lor adaugă frumuseții perfecte a frunzelor”. Această caracteristică a marginii întunecate distinge forma Nganjuk de alte soiuri verticillata.
Nu, Hoya verticillata «Nganjuk» nu este toxică pentru pisici, câini sau alte animale de companie. ASPCA confirmă că plantele Hoya nu sunt toxice pentru pisici, câini și cai. Urban Jungle include această plantă printre plantele de interior netoxice. Ca în cazul oricărei plante, consumul în cantități mari poate provoca ușoare tulburări stomacale, pur și simplu pentru că animalele de companie nu sunt concepute pentru a digera materialul vegetal — dar aceasta nu este o reacție toxică. Seva lăptoasă poate provoca iritații minore în cazul contactului, dar nu este periculoasă. Acest lucru o face potrivită pentru gospodăriile cu animale de companie.